Evenimentul a abordat chestiuni legate de sistemele și controalele de combatere a mitei și a spălării banilor, aspecte actuale din legislația românească în materie de reglementare și de aplicare a legii. Participanții au avut ocazia să asculte opiniile experților și avocaților specializați în drept penal, dar și ale reprezentanților Ministerului Justiției și ale Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din România.

În calitate de vorbitor, Mihai Mareș a împărtășit celor prezenți în audiență aspecte legate de urmărirea penală a persoanelor fizice pentru infracțiuni economico-financiare – mai precis aplicarea în practica instanțelor naționale a hotărârii pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene la 21 octombrie 2021, în cauza ZX (C-282/20).

Hotărârea CJUE: art.  6 alin. (3) – Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale – statele membre se asigură că, cel târziu la prezentarea fondului acuzării în instanță, se oferă informații detaliate cu privire la acuzare, inclusiv natura și încadrarea juridică infracțiunii, precum și forma de participare a persoanei acuzate.

Interpretarea deciziei CJUE:

• Normele europene  se opun unei legislații naționale care nu prevede o cale procedurală ce permite să se remedieze după ședința preliminară într‑o cauză penală neclaritățile și lacunele din conținutul rechizitoriului
• Instanța de trimitere este obligată să efectueze, în măsura posibilului, o interpretare conformă a legislației naționale privind modificarea acuzării care să permită procurorului să remedieze neclaritățile și lacunele din conținutul rechizitoriului în cadrul ședinței de judecată;
• In cazul în care consideră că o interpretare conformă în acest sens nu este posibilă, instanța trebuie să lase neaplicată dispoziția națională care interzice suspendarea procedurii judiciare și trimiterea cauzei la procuror pentru ca acesta să întocmească un nou rechizitoriu.

Mihai Mareș a detaliat aspecte precum condițiile de aplicabilitate a hotărârii CJUE în cauzele aflate pe rolul instanțelor din România dar și modalitățile în care se poate realiza o astfel de remediere, potrivit legislației naționale.