Comisia Europeană a dat publicității, joi, un plan de acțiune îndrăzneț care urmărește să asigure o politică unitară și completă la nivelul UE în vederea prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului. În paralel, a lansat o consultare publică pe această temă, deschisă până în data de 29 iulie 2020.
Amplul plan de acțiune este conceput în șase pași:
1. Implementarea eficientă a regulilor existente;
2. Un cadru unic de reglementare la nivelul UE;
3. Un sistem de supraveghere centralizat la nivelul UE;
4. Un mecanism de sprijin și cooperare pentru Unitățile de Informații Financiare (FIU – în România, ONPCSB îndeplinind acest rol);
5. Un acces sporit la informații în vederea aplicării dreptului penal;
6. O Uniune mai puternică în contextul global, care să se alinieze pe deplin standardelor impuse de Financial Action Task Force (FATF).
Toate aceste elemente au fost abordate de organismele europene încă din iulie 2019, însă consolidarea acestor eforturi a fost impulsionată de scandalurile financiare succesive, de tipul Danske Bank, care au zdruncinat piața internă europeană. În același timp, acestea au vădit anumite vulnerabilități sistemice la nivelul UE, determinate de factori precum: implementarea defectuoasă a normelor europene în materie (de exemplu, în România, legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în vigoare din iulie 2019, a stârnit deja numeroase discuții în rândul diverselor categorii de entități raportoare, iar transpunerea celei de-a cincea directive contra spălării banilor este încă în faza de proiect, deși termenul de transpunere s-a împlinit în 10 ianuarie 2020); supravegherea ineficientă la nivelul statelor membre; cooperarea îngreunată între diferitele autorități naționale.
”S-a avansat ideea ca European Banking Authority (EBA), care asigură supravegherea sistemelor naționale contra spălării banilor în domeniul bancar, să îndeplinească acest rol de organism de supraveghere central. Cu toate acestea, consider că este de luat în considerare recomandarea[i] potrivit căreia noul organism de supraveghere să fie distinct de EBA și să beneficieze de un grad înalt de independență, precum și de o structură de conducere suplă”, explică Mihai Mareș, partener fondator al MAREȘ & MAREȘ.
”Prin urmare, în contextul de față, mă alătur vocilor care
afirmă că înființarea unui organism unional contra spălării banilor nu este
doar oportună, ci, la acest moment, imperioasă, dat fiind că supravegherea
fragmentată, limitată la nivelul statelor membre, s-a dovedit insuficientă, iar
lumea infracțională poate profita de pe urma acestor breșe. Însă, pentru a
evita riscul ca acest nou organism să fie perceput doar ca un simplu exercițiu
birocratic, ceea ce i-ar afecta credibilitatea și, prin urmare, eficiența, se
impune ca toți cei șase pași enunțați mai sus să fie implementați în mod
sinergic, iar toate statele membre să se implice proactiv în acest proiect”,
subliniază Mihai Mareș.
